Noua literatura

dragi cititori,

nu am apucat să anunţăm, frumos, pe blog că aşteptarea revistei se mai prelungeşte, ca să vă scutim de drumuri deocamdată inutile spre librăriile oraşelor. telefoanele de la tipografie ne anunţau de pe o zi pe alta că se întîrzie cu încă o zi, ceea ce am şi crezut, pînă cînd ziua s-a făcut săptămînă. ghiciţi cine a pierdut în concurenţa cu afişele electorale? exact. aşa că revista ajunge în bucureşti abia luni. de marţi încolo ne ocupăm de distribuţie, deci în a doua jumătate a săptămînii viitoare revista se va putea găsi în locurile anunţate, plus la cîteva chioşcuri de ziare (cînd vom afla şi noi care anume şi în ce oraşe, vă anunţăm).

vestea bună este, totuşi, că numărul viitor va fi gata ceva mai repede, adică somehow în prima săptămînă din iunie.

numărul 13 pdf

În numărul 14, Noua literatură comentează proza recentă:

cronici la volume de: Irina Egli, Alexandru Ecovoiu, Anca Maria Mosora, Călin Torsan, Liviu Cangeopol, Liviu Radu, Dan Stanca, Stelian Ţurlea, Mircea Săndulescu, Brînduşa Luciana Grosu, Zully Mustafa, Constantin Virgil Negoiţă, Bogdan Hrib, George Lazăr, Vasile Gârneţ&Vitalie Ciobanu, Vasile Ernu, Mircea Cărtărescu, Ion Manolescu, Răzvan Rădulescu, Petru Cimpoeşu

Interviu cu Salex Iatma, autorul romanului Afară nu e nici un anotimp, Humanitas: „Mi s-a spus că am avut tupeu să scriu despre Timp la 18 ani” (preview aici)

Populi box cu Flower Power Tantra, de Claudia Golea

Traducător faţă-profil: Cristina Godun, traducătoarea lui Andrzej Stasiuk în limba română

Barna Némethi, despre coperte: Snobisme safe

Interviu cu Bruce Benderson, autorul romanului Românul. O autobiografie erotică, Editura Trei

Piaţa internaţională: Douglas Coupland

Mihaela Michailov: Dansul contemporan, un copil al străzii

Alex. Cistelecan: Complexul lui Œdip

Cristina Chevereşan despre Kiran Desai

Ana Maria Sandu: Turiştii, specia care a cucerit lumea

Simona Popescu despre Alexandru Vlad şi Andrzej Stasiuk

Numãrul 14 al revistei Noua literaturã se gãseşte începînd de miercuri, 14 mai, în librãriile Cãrtureşti şi Humanitas din Bucureşti şi din ţarã. 

În Bucureşti, revista se mai gãseşte şi la librãria de la Muzeul literaturii române sau la redacţie, în Calea Victoriei 115.

1984. Ultima generaţie a comunismului românesc,

Coordonator Ion Manolescu, Antologie îngrijită şi indice de nume Igor Mocanu, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008, 194 p., preţ: 16 ron.

Îşi mai aminteşte cineva cum se jucau, ce mai citeau, ce vizionau sau ce mîncau şi gîndeau copiii în ultimele zile ale regimului comunist? Bogdan Boureanu, Dragoş Carciga, Gruia Dragomir, Elena Drăghici, Oana-Raluca Drăgoescu, Igor Mocanu, Răzvan Mihai Năstase, Cătălin Pena, Ovidiu Pop, Matei Predescu, Raluca Ioana Stana, H.R. Wim Trok răspund la această întrebare, unii taie în carnea vie a copilului care au fost, alţii reamintesc lucruri insuportabile pe care nimeni nu s-ar fi aşteptat să le audă, în secţiunea de Analiză biografică a volumului.

Se mai întreabă cineva cum îi citim astăzi, 1984…, pe Alexandru Ivasiuc, Ion Druţă, Constantin Ţoiu, Maria Banuş, Tudor Arghezi, sau cum înţelegem Rugul Aprins, şcoala de pe vremuri, Piteştiul şi fenomenele lui, arta de atunci şi pe cea de astăzi? Ruxandra Ana, Dragoş Carciga, Ana Chiriţoiu, Emilia Georgiana David, Monica Deaconu, Igor Mocanu caută să explice mecanismele de adaptare ale scriitorului român la contractul politic de utilitate culturală şi profesională avansat de autorităţile comuniste, dar şi cîteva perspective interdisciplinare şi transculturale, care să urmărească efectele de ricoşeu ale ideologiei comuniste asupra unor zone doar în aparenţă ferite de contaminarea politică: religia, arta fotografică, educaţia şcolară, în ultimele secţiuni ale cărţii, cea de Critică literară şi cea de Analiză de artă, învăţămînt, societate, religie.

1984. Ultima generaţie a comunismului românesc este un volum colectiv de studii culturale, critică literară, analiză biografică, de artă, societate sau religie. Ideea alcătuirii acestui volum, „al cărui titlu aminteşte deopotrivă de distopia lui Orwell şi de anul naşterii majorităţii autorilor” (Ion Manolescu), le-a venit autorilor în urma frecventării unui curs opţional – Literatură şi ideologie comunistă – ţinut de coordonatorul acestui volum.

Volumul este disponibil în librăria Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Adresă: B-dul Carol, nr. 13, la parter. e-mail: editura_unibuc@yahoo.com

Via Robert Şerban:

Caligraf – o nouă librărie a Timişoarei

În holul Filarmonicii “Banatul” (fosta sală “Capitol”) din Timişoara s-a deschis o nouă librărie: Caligraf. În urma unui parteneriat între Filarmonică  şi Asociaţia Culturală “Maxima”, librăria va fi şi un centru cultural care va organiza şi găzdui lansări de carte, audiţii muzicale, lecturi, întâlniri cu plasticieni, scriitori, muzicieni, expoziţii de artă, mese rotunde pe teme culturale, miniconcerte etc.

Primul eveniment a avut loc în dimineaţa duminicii de 13 aprilie, iar protagonistă a fost poeta Ioana Nicolaie, care a lansat cartea “Aventurile lui Arik” (editura “Corint Junior”). În afară de versuri, autografe şi cuvinte calde, Ioana a împărţit copiilor prezenţi baloane, acadele şi “decoraţii” cu deja celebrul personaj Arik.

În aceeaşi zi, seara, de la ora 18, în foaierul Filarmonicii, un numeros public a venit să-i asculte pe Mircea Cărtărescu şi Gerhard Cseika lecturând, bilingv, din “Orbitor” (G. Cseika fiind traducătorul romanului în limba germană). Printre auditori s-a aflat şi primarul Timişoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, care i-a înmânat dlui Cărtărescu o Diplomă de onoare pentru activitatea sa culturală din ţară şi din străinătate. După lectură au urmat un şir lung de întrebări şi autografe, care a prelungit întâlnirea până la ora 21.

Librăria Caligraf este deschisă zilnic, de la 10 la 21, iar gazde vă vor fi Simona Bader, Robert Şerban, Mihai Crîznic şi Marius Ciupertea.